Gheorghe Cârtan, cunoscut mai
ales sub numele de Badea Cârţan, născut la data de 24 ianuarie 1849 în comuna
Cârtisoara, a fost un tăran sibian autodidact care a militat activ si logistic
pentru independenta românilor din Transilvania.
Intrat în legenda locurilor, acest cioban ardelean, născut într-o familie cu încă sase copii, reprezintă unul dintre cele mai elocvente simboluri ale constiintei nationale românesti. Însetat de cunoastere, el nu numai că si-a procurat cărti din România dar a si răspândit cu desaga prin satele din sudul Transilvaniei, circa 200.000 de volume.
Printre localnici mai circulă încă întâmplarea care i-a desteptat tânărului fiu de cioban iubirea fată de neamul românesc. Aflat împreună cu părintele său si cu turma de oi pe crestele muntilor, într-o zi senină de vară, în care panorama Făgărasilor se distingea până departe în zare, acesta a avut curiozitatea de a-si întreba tatăl ce se afla dincolo de crestele semete ale muntilor. Răspunsul cum că acolo sunt români, l-a nedumerit pe pusti care i-a replicat: Dar noi ce suntem? Nu suntem tot români? De ce aici nu-i tot România?. De atunci a simtit nevoia să treacă dincolo, în vechiul regat. A ocolit străjile unguresti si a ajuns la ciobanii argeseni. Acolo l-a întâlnit pe intelectualul brasovean Ion Cotigă, caruia i-a devenit discipol, învătând aproape totul despre trecutul neamului său.
Intrat în legenda locurilor, acest cioban ardelean, născut într-o familie cu încă sase copii, reprezintă unul dintre cele mai elocvente simboluri ale constiintei nationale românesti. Însetat de cunoastere, el nu numai că si-a procurat cărti din România dar a si răspândit cu desaga prin satele din sudul Transilvaniei, circa 200.000 de volume.
Printre localnici mai circulă încă întâmplarea care i-a desteptat tânărului fiu de cioban iubirea fată de neamul românesc. Aflat împreună cu părintele său si cu turma de oi pe crestele muntilor, într-o zi senină de vară, în care panorama Făgărasilor se distingea până departe în zare, acesta a avut curiozitatea de a-si întreba tatăl ce se afla dincolo de crestele semete ale muntilor. Răspunsul cum că acolo sunt români, l-a nedumerit pe pusti care i-a replicat: Dar noi ce suntem? Nu suntem tot români? De ce aici nu-i tot România?. De atunci a simtit nevoia să treacă dincolo, în vechiul regat. A ocolit străjile unguresti si a ajuns la ciobanii argeseni. Acolo l-a întâlnit pe intelectualul brasovean Ion Cotigă, caruia i-a devenit discipol, învătând aproape totul despre trecutul neamului său.
În anul 1877, si-a pus
turma de oi la dispozitia armatei române, înrolându-se voluntar în Războiul de
Independentă. A călătorit pe jos, timp de 45 de zile, până la Roma, pentru a
vedea cu proprii săi ochi Columna lui Traian si celelalte mărturii ale vechimii
si latinitătii poporului român. Acest lucru i-a impresionat profund pe
italieni, care au titrat în toate ziarele vremii, pe prima pagină: “Un dac a coborât de pe columnă”.
În 1895 i-a vizitat în închisoarea din Vacz pe memorandistii condamnati în procesul de la Cluj. S-a stins din viată la 7 august 1911, fiind înmormântat la Sinaia. La căpătâiul său stă scris: “Aici doarme Badea Cârtan, visând la întregirea neamului său”.
De mentionat că la Cârtisoara se află Muzeul Etnografic si Memorial ce poartă numele celui mai reprezentativ fiu al satului, Badea Cârtan, cuprinzând tot felul de obiecte ce au apartinut acestuia. De asemenea în Parcul “Astra” din Sibiu se află si un bust al celebrului tăran autodidact, confectionat în 1974 din bronz, înalt de 1,20 m si asezat pe un soclu de travertin, operă a sculptorului sibian Kurtfritz Handel.
În 1895 i-a vizitat în închisoarea din Vacz pe memorandistii condamnati în procesul de la Cluj. S-a stins din viată la 7 august 1911, fiind înmormântat la Sinaia. La căpătâiul său stă scris: “Aici doarme Badea Cârtan, visând la întregirea neamului său”.
De mentionat că la Cârtisoara se află Muzeul Etnografic si Memorial ce poartă numele celui mai reprezentativ fiu al satului, Badea Cârtan, cuprinzând tot felul de obiecte ce au apartinut acestuia. De asemenea în Parcul “Astra” din Sibiu se află si un bust al celebrului tăran autodidact, confectionat în 1974 din bronz, înalt de 1,20 m si asezat pe un soclu de travertin, operă a sculptorului sibian Kurtfritz Handel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu